🇬🇧 English · 🇳🇴 Norsk
Fragmente din teza de doctorat „Tehnici de dezvoltare și antrenare a creativității specifice Artei Actorului”, susținută la UNATC „I.L. Caragiale”, București, în 2018.
Textul este reprodus în formularea originală, fără intervenții asupra conținutului. Omisiunile sunt marcate prin […].
3.1. Improvizația precontextuală
În continuare, dat fiind că atributele creativității sunt similare cu atributele teatrului de improvizație, propun ca tehnică de dezvoltare a creativității actoricești în lucrul la rolul cu text dinainte scris improvizația precontextuală.
Când m-am gândit să aleg sintagma „pre-con-textuală” am avut în minte atât sensul dobândit de prefixurile pre- și con- („înainte- de text”, respectiv „împreună cu textul”), dar și semnificația pornită de la rădăcina pretext (fals motiv).
Varianta inițială pentru care am optat a fost improvizație pre-textuală, termen care definea improvizația scenică până să ajungă actorii la textul autorului, perioadă similară cu studiile (étude) din Analiza prin Acțiune. Am realizat însă în ultima parte a doctoratului, după ce am întreprins experimentele, odată cu dezvoltarea și încercarea de a organiza unitar materialul scris în cei 4 ani, că improvizația scenică trebuie să fie nu numai pretextuală, ci și contextuală.
Conceptul de periodizare a antrenamentului sportiv mi-a oferit ocazia de a delimita două etape în repetițiile teatrale care se folosesc de abordarea improvizației precontextuale:
-1) etapa pretextuală (etapă ce corespunde descoperirii materialului creativ personal în materialul dramaturgic al autorului, o etapă similară analizei prin acțiune); și
-2) etapa contextuală (etapa care se desfășoară în paralel cu lucrul la rol, odată ce textul autorului a fost asumat.)
[…]
Revenind la cele două etape traversate de actor până la premieră, anume la improvizația pretextuală și la improvizația contextuală, abordarea pe care o propun are la bază principii, exerciții și algoritmi preluați din teatrul de improvizație, urmărind ca întregul material al improvizației să își tragă seva și să se sprijine pe însuși textul piesei. Din acest punct de vedere, improvizația precontextuală se aseamănă cu celebrele études ale lui Stanislavski, însă algoritmii folosiți sunt specifici teatrului de improvizație. Accentul nu se pune deloc pe valoarea textului inventat prin improvizație sau a story-ului, ci doar pe stârnirea creativității actorului pentru realizarea produsului final, a rolului său cu text dinainte scris.
Propun ca abordare conceptuală punctul de vedere al Violei Spolin (improvizația ca proces), modelele și metodologiile de antrenament preluate din sportul de performanță (periodizarea antrenamentelor, vârful de formă, refacere și perioada competițională), plus tehnicile, exercițiile și principiile preluate din teatrul de improvizație al lui Keith Johnstone și Del Close.
Noutatea abordării constă în aplicarea principiilor și exercițiilor de teatru de improvizație nu în sine, doar ca dezvoltare a materialului dramaturgic (cazul școlii Second City) sau având ca rezultat final un spectacol de teatru de improvizație pe un anumit format (spre exemplu formatul „Harold” al lui Del Close sau Teatru Sport al lui Keith Johnstone), ci căutându-se, la modul pragmatic, declarat și conștient, realizarea rolului actorului de teatru cu text dinainte scris prin improvizația precontextuală.
[…]
3.3. Obiectivele improvizației precontextuale
Obiectivul principal constă în sprijinul în timpul repetițiilor pentru un spectacol de teatru cu text și regie. Improvizația precontextuală poate fi folosită ca abordare unică sau ca abordare complementară. Regizorul poate, în cazul abordării complementare, să folosească propria abordare, iar ca abordare paralelă, dacă dumnealui/ dumneaei consideră că îi folosește, improvizația precontextuală. Cele două abordări nu se exclud și nici nu se influențează negativ una pe alta.
Unul dintre avantajele lucrului prin improvizație este irepetabilitatea. Fiecare improvizație este unică și irepetabilă. Atenția actorilor este reală, vorbele lor sunt reale, create spontan, aici și acum. Deoarece trebuie să răspundă acțiunilor neplanificate ale partenerului, improvizatorul nu are timp să se pregătească sau să se prefacă.
Eliberat de strânsoarea unui „personaj” care l-ar îndepărta de el însuși, improvizatorul se ocupă doar de regulile specifice ale jocului, neavând nici timp, nici resurse pentru a se vedea din afară sau pentru a se cenzura.
Ca metodă de antrenament, jocurile preluate din teatrul de improvizație pot aduce prospețime acolo unde munca la rol a devenit corvoadă, pot aduce descoperiri acolo unde sunt numai lucruri știute și pot îmbogăți situații traversate până atunci doar cu ajutorul textului autorului.
Pătrunzând pe terenul necunoscut al improvizației, cu atenția mereu trează la acțiunile imprevizile ale partenerului și la regulile specifice ale jocului, actorul uită „să facă teatru”, oferindu-și astfel șansa de a reacționa viu, spontan și imprevizibil.
Spre deosebire de teatrul de improvizație, unde sugestiile sunt date de public, în improvizația precontextuală toate sugestiile jocurilor sunt culese din textul însuși. Spre exemplu, dacă se repetă o scenă normală, iar „antrenorul” (regizorul sau profesorul) îi spune unui actor după o replică „lasă-mă să mă gândesc”, atunci cel care tocmai spusese replica trebuie să facă un pas în față și să verbalizeze monologul interior al situației pe care tocmai o traversează. Odată ce a terminat de făcut asta, revine în relație cu partenerul, iar scena merge mai departe cu textul autorului.
Demontarea textului în jocuri de improvizație, demontare pe care actorii nu o știu dinainte, ci o află chiar în timp ce repetă, are ca rezultat un grad de adaptabilitate mai ridicat, diminuează cenzura raționalului și invită la gândirea în acțiune.
[…]
Sursa: Dumitrescu, Bogdan-Mihail (2018). Tehnici de dezvoltare și antrenare a creativității specifice Artei Actorului. Teză de doctorat, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București, partea a III-a, cap. 3, secțiunile 3.1 și 3.3, pp. 172–175.
Republicare parțială pe RetroDag, octombrie 2026.